12. Voi face să umble pe voi oameni, și anume poporul Meu, Israel; ei te vor stăpâni; și tu vei fi moștenirea lor și nu-i vei mai nimici.”
13. Așa vorbește Domnul Dumnezeu: „Pentru că ți se zice: „Tu, țară, ai mâncat oameni, ți-ai nimicit chiar neamul tău”,
14. din pricina aceasta, de acum încolo nu vei mai mânca oameni și nu-ți vei mai nimici neamul, zice Domnul Dumnezeu.
15. De acum, nu te voi mai face să auzi batjocurile neamurilor și nu vei mai purta ocara popoarelor; nu-ți vei mai nimici neamul, zice Domnul Dumnezeu.”
16. Cuvântul Domnului mi-a vorbit astfel:
17. „Fiul omului, cei din casa lui Israel, când locuiau în țara lor, au spurcat-o prin purtarea lor și prin faptele lor; așa că purtarea lor a fost înaintea Mea ca spurcăciunea unei femei în timpul necurăției ei.
18. Atunci Mi-am vărsat urgia peste ei, din pricina sângelui pe care-l vărsaseră în țară și din pricina idolilor cu care o spurcaseră.
19. I-am risipit printre neamuri, și au fost împrăștiați în felurite țări; i-am judecat după purtarea și faptele lor rele.
20. Când au venit printre neamuri, oriîncotro se duceau pângăreau Numele Meu cel sfânt, așa încât se zicea despre ei: „Acesta este poporul Domnului, ei au trebuit să iasă din țara lor.”
21. Și am vrut să scap cinstea Numelui Meu celui sfânt pe care-l pângărea casa lui Israel printre neamurile la care se dusese.
22. De aceea, spune casei lui Israel: „Așa vorbește Domnul Dumnezeu: „Nu din pricina voastră fac aceste lucruri, casa lui Israel, ci din pricina Numelui Meu celui sfânt pe care l-ați pângărit printre neamurile la care ați mers.
23. De aceea voi sfinți Numele Meu cel mare care a fost pângărit printre neamuri, pe care l-ați pângărit în mijlocul lor. Și neamurile vor cunoaște că Eu sunt Domnul, zice Domnul Dumnezeu, când voi fi sfințit în voi sub ochii lor.
24. Căci vă voi scoate dintre neamuri, vă voi strânge din toate țările și vă voi aduce iarăși în țara voastră.