1. Domnul a zis lui Moise: „Du-te la faraon și spune-i: „Așa vorbește Domnul Dumnezeul evreilor: „Lasă pe poporul Meu să plece, ca să-Mi slujească.
2. Dacă nu vrei să-l lași să plece și dacă-l mai oprești,
3. iată, mâna Domnului va fi peste turmele tale de pe câmp; peste cai, peste măgari, peste cămile, peste boi și peste oi; și anume va fi o ciumă foarte mare.
4. Dar Domnul va face deosebire între turmele lui Israel și turmele egiptenilor, așa că nu va pieri nimic din tot ce este al copiilor lui Israel.”
5. Domnul a hotărât vremea și a zis: „Mâine, va face Domnul lucrul acesta în țară.”
6. Și Domnul a făcut așa, chiar de a doua zi. Toate turmele egiptenilor au pierit, dar n-a pierit nicio vită din turmele copiilor lui Israel.
7. Faraon a trimis să vadă ce se întâmplase: și iată că nicio vită din turmele lui Israel nu pierise. Dar inima lui faraon s-a împietrit și n-a lăsat pe popor să plece.
8. Domnul a zis lui Moise și lui Aaron: „Umpleți-vă mâinile cu cenușă din cuptor, și Moise s-o arunce spre cer, sub ochii lui faraon.
9. Ea se va preface într-o țărână care va acoperi toată țara Egiptului; și va da naștere, în toată țara Egiptului, pe oameni și pe dobitoace, la niște bube pricinuite de niște bășici fierbinți.”