1. Muștele moarte strică și acresc untdelemnul negustorului de unsori; tot așa puțină nebunie biruie înțelepciunea și slava.
2. Inima înțeleptului este la dreapta lui, iar inima nebunului la stânga lui.
3. Și pe orice drum ar merge nebunul, peste tot îi lipsește mintea și spune tuturor că este un nebun!
4. Când izbucnește împotriva ta mânia celui ce stăpânește, nu-ți părăsi locul, căci sângele rece te păzește de mari păcate.
5. Este un rău pe care l-am văzut sub soare, ca o greșeală care vine de la cel ce cârmuiește;
6. nebunia este pusă în dregătorii înalte, iar bogații stau în locuri de jos.
7. Am văzut robi călare, și voievozi mergând pe jos ca niște robi.
8. Cine sapă groapa altuia cade el în ea, și cine surpă un zid va fi mușcat de un șarpe.
9. Cine sfărâmă pietre este rănit de ele, și cine despică lemne este în primejdie.
10. Când se tocește fierul și rămâne neascuțit, trebuie să-ți îndoiești puterile; de aceea la izbândă ajungi prin înțelepciune.
11. Când mușcă șarpele, fiindcă n-a fost vrăjit, vrăjitorul n-are niciun câștig din meșteșugul lui.
12. Cuvintele unui înțelept sunt plăcute, dar buzele nebunului îi aduc pieirea.
13. Cel dintâi cuvânt care-i iese din gură este nebunie, și cel din urmă este o nebunie și mai rea.
14. Nebunul spune o mulțime de vorbe, măcar că omul nu știe ce se va întâmpla; și cine-i va spune ce va fi după el?