Vechiul Testament

Noul Testament

Deuteronomul 32:21-30 Versiunea Dumitru Cornilescu Corectată (VDCC)

21. Mi-au întărâtat gelozia prin ceea ce nu este Dumnezeu, M-au mâniat prin idolii lor deșerți; și Eu îi voi întărâta la gelozie printr-un popor care nu este un popor. Îi voi mânia printr-un neam fără pricepere.

22. Căci focul mâniei Mele s-a aprins și va arde până în fundul Locuinței morților, va nimici pământul și roadele lui, va arde temeliile munților.

23. Voi îngrămădi toate nenorocirile peste ei, Îmi voi arunca toate săgețile împotriva lor.

24. Vor fi topiți de foame, stinși de friguri și de boli cumplite; voi trimite în ei dinții fiarelor sălbatice și otrava șerpilor.

25. Afară, vor pieri de sabie, și înăuntru, vor pieri de groază: și tânărul și fata, și copilul de țâță ca și bătrânul.

26. Voiam să zic: „Îi voi lua cu o suflare, le voi șterge pomenirea dintre oameni!”

27. Dar Mă tem de ocările vrăjmașului, Mă tem ca nu cumva vrăjmașii lor să se amăgească și să zică: „Mâna noastră cea puternică, și nu Domnul a făcut toate aceste lucruri.”

28. Ei sunt un neam care și-a pierdut bunul simț și nu-i pricepere în ei.

29. Dacă ar fi fost înțelepți, ar înțelege și s-ar gândi la ce li se va întâmpla.

30. Cum ar urmări unul singur o mie din ei și cum ar pune doi pe fugă zece mii, dacă nu i-ar fi vândut Stânca, dacă nu i-ar fi vândut Domnul?

Citiți capitolul complet Deuteronomul 32