1. Iată cuvintele pe care le-a spus Moise întregului Israel, dincoace de Iordan, în pustiu, într-o câmpie, față în față cu Suf, între Paran, Tofel, Laban, Hațerot și Di-Zahab.
2. (De la Horeb până la Cades-Barnea, pe drumul care duce la muntele Seir, este o depărtare de unsprezece zile).
3. În al patruzecilea an, în luna a unsprezecea, în ziua întâi a lunii, Moise a vorbit copiilor lui Israel și le-a spus tot ce-i poruncise Domnul să le spună.
4. Aceasta era după ce a bătut pe Sihon, împăratul amoriților, care locuia la Hesbon, și pe Og, împăratul Basanului, care locuia la Aștarot și la Edrei.
5. Dincoace de Iordan, în țara Moabului, Moise a început să lămurească Legea aceasta și a zis:
6. „Domnul, Dumnezeul nostru, ne-a vorbit la Horeb, zicând: „Ați locuit destulă vreme pe muntele acesta.
7. Întoarceți-vă și plecați; duceți-vă la muntele amoriților și în toate împrejurimile: în câmpie, pe munte, în vale, în partea de miazăzi, pe țărmul mării, în țara canaaniților și în Liban, până la râul cel mare, râul Eufrat.
8. Vedeți, v-am pus țara înainte; intrați și luați în stăpânire țara pe care Domnul a jurat părinților voștri, Avraam, Isaac și Iacov, că o va da lor și seminței lor după ei.”
9. În vremea aceea, v-am spus: „Eu nu vă pot purta singur.
10. Domnul Dumnezeul vostru v-a înmulțit, și azi sunteți foarte mulți la număr, ca stelele cerului.
11. Domnul Dumnezeul părinților voștri să vă mărească de o mie de ori pe atât și să vă binecuvânteze, după cum a făgăduit!