7. Întorcându-se, m-a văzut și m-a chemat. Eu am zis: „Iată-mă!”
8. Și el mi-a zis: „Cine ești?” I-am răspuns: „Eu sunt amalecit.”
9. Și a zis: „Apropie-te, dar, și omoară-mă; căci m-a apucat amețeala, măcar că sunt încă plin de viață.”
10. M-am apropiat de el și l-am omorât, știind bine că n-avea să mai rămână cu viață în urma înfrângerii. Am luat cununa împărătească de pe capul lui și brățara pe care o avea la braț și le-am adus aici domnului meu.”
11. David și-a apucat hainele și le-a sfâșiat, și toți oamenii care erau lângă el au făcut același lucru.
12. Au jelit, au plâns și au postit până seara, de durere pentru Saul, pentru fiul său Ionatan, pentru poporul Domnului, fiindcă fuseseră tăiați cu sabia.
13. David a zis tânărului care-i adusese aceste vești: „De unde ești?” Și el a răspuns: „Sunt fiul unui străin, unui amalecit.”
14. David i-a zis: „Cum nu ți-a fost frică să pui mâna pe unsul Domnului și să-l omori?”
15. Și David a chemat pe unul din oamenii lui și a zis: „Apropie-te și omoară-l!” Omul acela a lovit pe amalecit, care a murit.
16. Și David i-a zis: „Sângele tău să cadă asupra capului tău, căci gura ta a mărturisit împotriva ta, fiindcă ai zis: „Am omorât pe unsul Domnului!”
17. Iată cântarea de jale pe care a alcătuit-o David pentru Saul și fiul său Ionatan
18. și pe care a poruncit s-o învețe copiii lui Iuda. Este numită cântarea arcului și se află scrisă în Cartea Dreptului.
19. „Fala ta, Israele, zace ucisă pe dealurile tale! Cum au căzut vitejii!
20. Nu spuneți lucrul acesta în Gat, nu răspândiți vestea aceasta în ulițele Ascalonului, ca să nu se bucure fetele filistenilor, ca să nu se laude fetele celor netăiați împrejur.
21. Munți din Ghilboa! Nici rouă, nici ploaie să nu cadă pe voi! Să nu fie pe voi nici câmpii care să dea pârgă pentru darurile de mâncare! Căci acolo au fost aruncate scuturile vitejilor, scutul lui Saul, ca și când n-ar fi fost uns cu untdelemn.