Vechiul Testament

Noul Testament

1 Samuel 18:1-11 Versiunea Dumitru Cornilescu Corectată (VDCC)

1. David sfârșise de vorbit cu Saul. Și de atunci sufletul lui Ionatan s-a alipit de sufletul lui David, și Ionatan l-a iubit ca pe sufletul din el.

2. În aceeași zi, Saul a oprit pe David și nu l-a lăsat să se întoarcă în casa tatălui său.

3. Ionatan a făcut legământ cu David, pentru că-l iubea ca pe sufletul lui.

4. A scos mantaua pe care o purta, ca s-o dea lui David; și i-a dat hainele sale, chiar sabia, arcul și cingătoarea lui.

5. David se ducea și izbutea oriunde-l trimitea Saul; a fost pus de Saul în fruntea oamenilor de război și era plăcut întregului popor, chiar și slujitorilor lui Saul.

6. Pe când veneau ei, la întoarcerea lui David de la omorârea filisteanului, femeile au ieșit din toate cetățile lui Israel înaintea împăratului Saul, cântând și jucând, în sunetul timpanelor și lăutelor și scoțând strigăte de bucurie.

7. Femeile care cântau își răspundeau unele altora și ziceau: „Saul a bătut miile lui, iar David zecile lui de mii.”

8. Saul s-a mâniat foarte tare și nu i-a plăcut vorba aceasta. El a zis: „Lui David îi dau zece mii și mie-mi dau mii! Nu-i mai lipsește decât împărăția.”

9. Și din ziua aceea, Saul a privit cu ochi răi pe David.

10. A doua zi, duhul cel rău, trimis de Dumnezeu, a apucat pe Saul, care s-a înfuriat în mijlocul casei. David cânta, ca și în celelalte zile, și Saul era cu sulița în mână.

11. Saul a ridicat sulița, zicându-și în sine: „Voi pironi pe David de perete.” Dar David s-a ferit de el de două ori.

Citiți capitolul complet 1 Samuel 18