47. Și slujitorii împăratului au venit să binecuvânteze pe domnul nostru, împăratul David, zicând: „Dumnezeul tău să facă numele lui Solomon mai vestit decât numele tău, și el să-și înalțe scaunul de domnie mai presus de scaunul tău de domnie!” Și împăratul s-a închinat pe patul său.
48. Iată ce a zis și împăratul: „Binecuvântat să fie Domnul Dumnezeul lui Israel care mi-a dat astăzi un urmaș pe scaunul meu de domnie și mi-a îngăduit să-l văd!”
49. Toți cei poftiți de Adonia s-au umplut de spaimă; s-au sculat și au plecat care încotro.
50. Adonia s-a temut de Solomon; s-a sculat și el, a plecat și s-a apucat de coarnele altarului.
51. Au venit și au spus lui Solomon: „Iată că Adonia se teme de împăratul Solomon și s-a apucat de coarnele altarului, zicând: „Să-mi jure împăratul Solomon azi că nu va omorî pe robul său cu sabia!”
52. Solomon a zis: „Dacă va fi om cinstit, un păr din cap nu-i va cădea la pământ; dar dacă se va găsi răutate în el, va muri.”
53. Și împăratul Solomon a trimis niște oameni, care l-au coborât de pe altar. El a venit și s-a închinat înaintea împăratului Solomon, și Solomon i-a zis: „Du-te acasă.”