36. Benaia, fiul lui Iehoiada, a răspuns împăratului: „Amin! Așa să vrea Domnul Dumnezeul domnului meu, împăratul:
37. Domnul să fie cu Solomon cum a fost cu domnul meu, împăratul, ca să-și înalțe scaunul de domnie mai presus de scaunul de domnie al domnului meu, împăratul David!”
38. Atunci preotul Țadoc s-a coborât împreună cu prorocul Natan, cu Benaia, fiul lui Iehoiada, cu cheretiții și peletiții; au pus pe Solomon călare pe catârul împăratului David și l-au dus la Ghihon.
39. Preotul Țadoc a luat cornul cu untdelemn din Cort și a uns pe Solomon. Au sunat din trâmbiță, și tot poporul a zis: „Trăiască împăratul Solomon!”
40. Tot poporul s-a suit după el, și poporul cânta din fluier și se desfăta cu mare bucurie; se clătina pământul de strigătele lor.
41. Zvonul acesta a ajuns până la Adonia și la toți cei poftiți care erau cu el, tocmai în clipa când sfârșeau de mâncat. Ioab, auzind sunetul trâmbiței, a zis: „Ce este cu vuietul acesta de care răsună cetatea?”
42. Pe când vorbea el încă, a venit Ionatan, fiul preotului Abiatar. Și Adonia a zis: „Apropie-te, că ești un om viteaz și aduci vești bune.”
43. „Da”, a răspuns Ionatan lui Adonia, „domnul nostru, împăratul David, a făcut împărat pe Solomon.
44. A trimis cu el pe preotul Țadoc, pe prorocul Natan, pe Benaia, fiul lui Iehoiada, pe cheretiți și peletiți, și l-au pus călare pe catârul împăratului.
45. Preotul Țadoc și prorocul Natan l-au uns împărat la Ghihon. De acolo s-au suit înveselindu-se, și cetatea a fost pusă în mișcare: acesta este vuietul pe care l-ați auzit.
46. Solomon s-a și așezat pe scaunul de domnie al împăratului.
47. Și slujitorii împăratului au venit să binecuvânteze pe domnul nostru, împăratul David, zicând: „Dumnezeul tău să facă numele lui Solomon mai vestit decât numele tău, și el să-și înalțe scaunul de domnie mai presus de scaunul tău de domnie!” Și împăratul s-a închinat pe patul său.