5. Iuda a aruncat arginții în Templu și s-a dus de s-a spânzurat.
6. Preoții cei mai de seamă au strâns arginții și au zis: „Nu este îngăduit să-i punem în vistieria Templului, fiindcă sunt preț de sânge.”
7. Și după ce s-au sfătuit, au cumpărat cu banii aceia „Țarina olarului” ca loc pentru îngroparea străinilor.
8. Iată de ce țarina aceea a fost numită până în ziua de azi: „Țarina sângelui.”
9. Atunci s-a împlinit ce fusese vestit prin prorocul Ieremia, care zice: „Au luat cei treizeci de arginți, prețul Celui prețuit, pe care L-au prețuit unii din fiii lui Israel;
10. și i-au dat pe „Țarina olarului”, după cum îmi poruncise Domnul.”
11. Isus S-a înfățișat înaintea dregătorului. Dregătorul L-a întrebat: „Ești Tu „Împăratul iudeilor”?” „Da”, i-a răspuns Isus, „sunt.”
12. Dar n-a răspuns nimic la învinuirile preoților celor mai de seamă și bătrânilor.
13. Atunci Pilat I-a zis: „N-auzi de câte lucruri Te învinuiesc ei?”
14. Isus nu i-a răspuns la niciun cuvânt, așa că se mira foarte mult dregătorul.
15. La fiecare praznic al Paștilor, dregătorul avea obicei să sloboadă norodului un întemnițat pe care-l voiau ei.
16. Pe atunci aveau un întemnițat vestit, numit Baraba.
17. Când erau adunați la un loc, Pilat le-a zis: „Pe care voiți să vi-l slobod? Pe Baraba sau pe Isus, care Se numește Hristos?”