10. Isus a chemat mulțimea la Sine și a zis: „Ascultați și înțelegeți:
11. Nu ce intră în gură spurcă pe om; ci ce iese din gură, aceea spurcă pe om.”
12. Atunci ucenicii Lui s-au apropiat și I-au zis: „Știi că fariseii au găsit pricină de poticnire în cuvintele pe care le-au auzit?”
13. Drept răspuns, El le-a zis: „Orice răsad pe care nu l-a sădit Tatăl Meu cel ceresc va fi smuls din rădăcină.
14. Lăsați-i: sunt niște călăuze oarbe; și când un orb călăuzește pe un alt orb, vor cădea amândoi în groapă.”
15. Petru a luat cuvântul și I-a zis: „Deslușește-ne pilda aceasta.”
16. Isus a zis: „Și voi tot fără pricepere sunteți?
17. Nu înțelegeți că orice intră în gură merge în pântece și apoi este aruncat afară în hazna?
18. Dar, ce iese din gură vine din inimă, și aceea spurcă pe om.
19. Căci din inimă ies gândurile rele, uciderile, preacurviile, curviile, furtișagurile, mărturiile mincinoase, hulele.
20. Iată lucrurile care spurcă pe om; dar a mânca cu mâinile nespălate nu spurcă pe om.”
21. Isus, după ce a plecat de acolo, S-a dus în părțile Tirului și ale Sidonului.
22. Și iată că o femeie canaanită a venit din ținuturile acelea și a început să strige către El: „Ai milă de mine, Doamne, Fiul lui David! Fiica mea este muncită rău de un drac.”