1. În zilele acelea, fiindcă se strânsese din nou mult norod și n-avea ce mânca, Isus a chemat pe ucenicii Săi și le-a zis:
2. „Mi-e milă de norodul acesta; căci iată că de trei zile stau lângă Mine și n-au ce mânca.
3. Dacă le voi da drumul acasă flămânzi, au să leșine de foame pe drum, fiindcă unii din ei au venit de departe.”
4. Ucenicii I-au răspuns: „Cum ar putea cineva să sature cu pâine pe oamenii aceștia, aici într-un loc pustiu?”
5. „Câte pâini aveți?”, i-a întrebat Isus. „Șapte”, I-au răspuns ei.
6. Atunci a poruncit norodului să șadă pe pământ; a luat cele șapte pâini; și, după ce a mulțumit lui Dumnezeu, le-a frânt și le-a dat ucenicilor Săi ca să le împartă; și ei le-au împărțit norodului.
7. Mai aveau și câțiva peștișori: și Isus, după ce i-a binecuvântat, a poruncit să-i împartă și pe aceia.
8. Au mâncat și s-au săturat; și au ridicat șapte coșnițe pline cu rămășițele de firimituri.
9. Erau aproape patru mii de inși. În urmă, Isus le-a dat drumul.
10. Isus a intrat îndată în corabie cu ucenicii Săi și a venit în părțile Dalmanutei.
11. Fariseii au venit deodată și au început o ceartă de vorbe cu Isus; și, ca să-L pună la încercare, I-au cerut un semn din cer.
12. Isus a suspinat adânc în duhul Său și a zis: „Pentru ce cere neamul acesta un semn? Adevărat vă spun că neamului acestuia nu i se va da deloc un semn.”
13. Apoi i-a lăsat și a intrat iarăși în corabie, ca să treacă de cealaltă parte.