Vechiul Testament

Noul Testament

Marcu 4:27-38 Versiunea Dumitru Cornilescu Corectată (VDCC)

27. fie că doarme noaptea, fie că stă treaz ziua, sămânța încolțește și crește fără să știe el cum.

28. Pământul rodește singur: întâi un fir verde, apoi spic, după aceea grâu deplin în spic;

29. și când este copt rodul, pune îndată secera în el, pentru că a venit secerișul.”

30. El a mai zis: „Cu ce vom asemăna Împărăția lui Dumnezeu sau prin ce pildă o vom înfățișa?

31. Se aseamănă cu un grăunte de muștar care, când este semănat în pământ, este cea mai mică dintre toate semințele de pe pământ;

32. dar, după ce a fost semănat, crește și se face mai mare decât toate zarzavaturile și face ramuri mari, așa că păsările cerului își pot face cuiburi la umbra lui.”

33. Isus le vestea Cuvântul prin multe pilde de felul acesta, după cum erau ei în stare să-l priceapă.

34. Nu le vorbea deloc fără pildă; dar, când era singur la o parte, lămurea ucenicilor Săi toate lucrurile.

35. În aceeași zi, seara, Isus le-a zis: „Să trecem în partea cealaltă.”

36. După ce au dat drumul norodului, ucenicii L-au luat în corabia în care se afla și așa cum era. Împreună cu El mai erau și alte corăbii.

37. S-a stârnit o mare furtună de vânt care arunca valurile în corabie, așa că mai că se umplea corabia.

38. Și El dormea la cârmă pe căpătâi. Ucenicii L-au deșteptat și I-au zis: „Învățătorule, nu-Ți pasă că pierim?”

Citiți capitolul complet Marcu 4