7. Dar vierii aceia au zis între ei: „Iată moștenitorul; veniți să-l omorâm, și moștenirea va fi a noastră.”
8. Și au pus mâna pe el, l-au omorât și i-au aruncat trupul afară din vie.
9. Acum, ce va face stăpânul viei? Va veni, va nimici pe vierii aceia, și via o va da altora.
10. Oare n-ați citit locul acesta din Scriptură: „Piatra pe care au lepădat-o zidarii a ajuns să fie pusă în capul unghiului;
11. Domnul a făcut acest lucru și este minunat în ochii noștri”?”
12. Ei căutau să-L prindă, dar se temeau de norod. Pricepuseră că împotriva lor spusese Isus pilda aceasta. Și L-au lăsat și au plecat.
13. Apoi au trimis la Isus pe unii din farisei și din irodieni, ca să-L prindă cu vorba.
14. Aceștia au venit și I-au zis: „Învățătorule, știm că spui adevărul și nu-Ți pasă de nimeni; căci nu cauți la fața oamenilor și înveți pe oameni calea lui Dumnezeu în adevăr. Se cade să plătim bir cezarului sau nu?
15. Să plătim sau să nu plătim?” Isus le-a cunoscut fățărnicia și le-a răspuns: „Pentru ce Mă ispitiți? Aduceți-Mi un ban ca să-l văd.”
16. I-au adus un ban; și Isus i-a întrebat: „Chipul acesta și slovele scrise pe el, ale cui sunt?” „Ale cezarului”, I-au răspuns ei.
17. Atunci Isus le-a zis: „Dați, dar, cezarului ce este al cezarului, și lui Dumnezeu ce este al lui Dumnezeu.” Și se mirau foarte mult de El.
18. Saducheii, care zic că nu este înviere, au venit la Isus și I-au pus următoarea întrebare:
19. „Învățătorule, iată ce ne-a scris Moise: „Dacă moare fratele cuiva și-i rămâne nevasta fără să aibă copii, fratele său să ia pe nevasta lui și să ridice urmaș fratelui său.”