Vechiul Testament

Noul Testament

Marcu 12:2-13 Versiunea Dumitru Cornilescu Corectată (VDCC)

2. La vremea roadelor, a trimis la vieri un rob, ca să ia de la ei din roadele viei.

3. Vierii au pus mâna pe el, l-au bătut și l-au trimis înapoi cu mâinile goale.

4. A trimis iarăși la ei un alt rob; ei l-au rănit la cap și l-au batjocorit.

5. A mai trimis un altul pe care l-au omorât; apoi a trimis mulți alții, dintre care, pe unii i-au bătut, iar pe alții i-au omorât.

6. Mai avea un singur fiu preaiubit; la urmă, l-a trimis și pe el la ei. „Vor primi cu cinste pe fiul meu!”, zicea el.

7. Dar vierii aceia au zis între ei: „Iată moștenitorul; veniți să-l omorâm, și moștenirea va fi a noastră.”

8. Și au pus mâna pe el, l-au omorât și i-au aruncat trupul afară din vie.

9. Acum, ce va face stăpânul viei? Va veni, va nimici pe vierii aceia, și via o va da altora.

10. Oare n-ați citit locul acesta din Scriptură: „Piatra pe care au lepădat-o zidarii a ajuns să fie pusă în capul unghiului;

11. Domnul a făcut acest lucru și este minunat în ochii noștri”?”

12. Ei căutau să-L prindă, dar se temeau de norod. Pricepuseră că împotriva lor spusese Isus pilda aceasta. Și L-au lăsat și au plecat.

13. Apoi au trimis la Isus pe unii din farisei și din irodieni, ca să-L prindă cu vorba.

Citiți capitolul complet Marcu 12