Vechiul Testament

Noul Testament

Luca 4:12-25 Versiunea Dumitru Cornilescu Corectată (VDCC)

12. Isus i-a răspuns: „S-a spus: „Să nu ispitești pe Domnul Dumnezeul tău.”

13. După ce L-a ispitit în toate felurile, diavolul a plecat de la El, până la o vreme.

14. Isus, plin de puterea Duhului, S-a întors în Galileea și I s-a dus vestea în tot ținutul dimprejur.

15. El învăța pe oameni în sinagogile lor și era slăvit de toți.

16. A venit în Nazaret, unde fusese crescut; și, după obiceiul Său, în ziua Sabatului a intrat în sinagogă. S-a sculat să citească,

17. și I s-a dat cartea prorocului Isaia. Când a deschis-o, a dat peste locul unde era scris:

18. „Duhul Domnului este peste Mine, pentru că M-a uns să vestesc săracilor Evanghelia; M-a trimis să tămăduiesc pe cei cu inima zdrobită, să propovăduiesc robilor de război slobozirea, și orbilor căpătarea vederii; să dau drumul celor apăsați

19. și să vestesc anul de îndurare al Domnului.”

20. În urmă, a închis cartea, a dat-o înapoi îngrijitorului și a șezut jos. Toți cei ce se aflau în sinagogă aveau privirile pironite spre El.

21. Atunci a început să le spună: „Astăzi s-au împlinit cuvintele acestea din Scriptură pe care le-ați auzit.”

22. Și toți Îl vorbeau de bine, se mirau de cuvintele pline de har care ieșeau din gura Lui și ziceau: „Oare nu este acesta feciorul lui Iosif?”

23. Isus le-a zis: „Fără îndoială, Îmi veți spune zicala aceea: „Doctore, vindecă-te pe tine însuți”; și Îmi veți zice: „Fă și aici, în patria Ta, tot ce am auzit că ai făcut în Capernaum.”

24. „Dar”, a adăugat El, „adevărat vă spun că niciun proroc nu este primit bine în patria lui.

25. Ba încă, adevărat vă spun că, pe vremea lui Ilie, când a fost încuiat cerul să nu dea ploaie trei ani și șase luni și când a venit o foamete mare peste toată țara, erau multe văduve în Israel;

Citiți capitolul complet Luca 4