Vechiul Testament

Noul Testament

Luca 24:29-38 Versiunea Dumitru Cornilescu Corectată (VDCC)

29. Dar ei au stăruit de El și au zis: „Rămâi cu noi, căci este spre seară, și ziua aproape a trecut.” Și a intrat să rămână cu ei.

30. Pe când ședea la masă cu ei, a luat pâinea; și, după ce a rostit binecuvântarea, a frânt-o și le-a dat-o.

31. Atunci li s-au deschis ochii și L-au cunoscut; dar El S-a făcut nevăzut dinaintea lor.

32. Și au zis unul către altul: „Nu ne ardea inima în noi când ne vorbea pe drum și ne deschidea Scripturile?”

33. S-au sculat chiar în ceasul acela, s-au întors în Ierusalim și au găsit pe cei unsprezece și pe cei ce erau cu ei, adunați la un loc

34. și zicând: „A înviat Domnul cu adevărat și S-a arătat lui Simon.”

35. Și au istorisit ce li se întâmplase pe drum și cum L-au cunoscut la frângerea pâinii.

36. Pe când vorbeau ei astfel, însuși Isus a stat în mijlocul lor și le-a zis: „Pace vouă!”

37. Plini de frică și de spaimă, ei credeau că văd un duh.

38. Dar El le-a zis: „Pentru ce sunteți tulburați? Și de ce vi se ridică astfel de gânduri în inimă?

Citiți capitolul complet Luca 24