Vechiul Testament

Noul Testament

Luca 22:58-70 Versiunea Dumitru Cornilescu Corectată (VDCC)

58. Peste puțin, l-a văzut un altul și a zis: „Și tu ești unul din oamenii aceia.” Iar Petru a zis: „Omule, nu sunt dintre ei.”

59. Cam după un ceas, un altul întărea același lucru și zicea: „Nu mai încape îndoială că și omul acesta era cu El, căci este galileean.”

60. Petru a răspuns: „Omule, nu știu ce zici.” Chiar în clipa aceea, pe când vorbea el încă, a cântat cocoșul.

61. Domnul S-a întors și S-a uitat țintă la Petru. Și Petru și-a adus aminte de vorba pe care i-o spusese Domnul: „Înainte ca să cânte cocoșul te vei lepăda de Mine de trei ori.”

62. Și a ieșit afară și a plâns cu amar.

63. Oamenii care păzeau pe Isus Îl batjocoreau și-L băteau.

64. L-au legat la ochi, Îl loveau peste față și-L întrebau, zicând: „Prorocește, cine Te-a lovit?”

65. Și rosteau împotriva Lui multe alte batjocuri.

66. Când s-a făcut ziuă, bătrânii norodului, preoții cei mai de seamă și cărturarii s-au adunat împreună și au adus pe Isus în soborul lor. Ei I-au zis:

67. „Dacă ești Tu Hristosul, spune-ne!” Isus le-a răspuns: „Dacă vă voi spune, nu veți crede;

68. și dacă vă voi întreba, nu-Mi veți răspunde, nici nu-Mi veți da drumul.

69. De acum încolo, Fiul omului va ședea la dreapta puterii lui Dumnezeu.”

70. Toți au zis: „Ești Tu, dar, Fiul lui Dumnezeu?” Și El le-a răspuns: „Așa cum o spuneți; da, sunt.”

Citiți capitolul complet Luca 22