Vechiul Testament

Noul Testament

Luca 18:7-13 Versiunea Dumitru Cornilescu Corectată (VDCC)

7. Și Dumnezeu nu va face dreptate aleșilor Lui care strigă zi și noapte către El, măcar că zăbovește față de ei?

8. Vă spun că le va face dreptate în curând. Dar când va veni Fiul omului, va găsi El credință pe pământ?”

9. A mai spus și pilda aceasta pentru unii care se încredeau în ei înșiși că sunt neprihăniți și disprețuiau pe ceilalți.

10. „Doi oameni s-au suit la Templu să se roage; unul era fariseu, și altul vameș.

11. Fariseul stătea în picioare și a început să se roage în sine astfel: „Dumnezeule, Îți mulțumesc că nu sunt ca ceilalți oameni, hrăpăreți, nedrepți, preacurvari sau chiar ca vameșul acesta.

12. Eu postesc de două ori pe săptămână, dau zeciuială din toate veniturile mele.”

13. Vameșul stătea departe și nu îndrăznea nici ochii să și-i ridice spre cer; ci se bătea în piept și zicea: „Dumnezeule, ai milă de mine, păcătosul!”

Citiți capitolul complet Luca 18