Vechiul Testament

Noul Testament

Ioan 6:12-20 Versiunea Dumitru Cornilescu Corectată (VDCC)

12. După ce s-au săturat, Isus a zis ucenicilor Săi: „Strângeți firimiturile care au rămas, ca să nu se piardă nimic.”

13. Le-au adunat deci și au umplut douăsprezece coșuri cu firimiturile care rămăseseră din cele cinci pâini de orz, după ce mâncaseră toți.

14. Oamenii aceia, când au văzut minunea pe care o făcuse Isus, ziceau: „Cu adevărat, Acesta este Prorocul cel așteptat în lume.”

15. Isus, fiindcă știa că au de gând să vină să-L ia cu sila ca să-L facă împărat, S-a dus iarăși la munte, numai El singur.

16. Când s-a înserat, ucenicii Lui s-au coborât la marginea mării.

17. S-au suit într-o corabie și treceau marea, ca să se ducă în Capernaum. Se întunecase, și Isus tot nu venise la ei.

18. Sufla un vânt puternic și marea era întărâtată.

19. După ce au vâslit cam douăzeci și cinci sau treizeci de stadii, văd pe Isus umblând pe mare și apropiindu-Se de corabie. Și s-au înfricoșat.

20. Dar Isus le-a zis: „Eu sunt, nu vă temeți!”

Citiți capitolul complet Ioan 6