Vechiul Testament

Noul Testament

Ioan 6:1-15 Versiunea Dumitru Cornilescu Corectată (VDCC)

1. După aceea Isus S-a dus dincolo de Marea Galileii, numită Marea Tiberiadei.

2. O mare gloată mergea după El pentru că vedea semnele pe care le făcea cu cei bolnavi.

3. Isus S-a suit pe munte și ședea acolo cu ucenicii Săi.

4. Paștile, praznicul iudeilor, era aproape.

5. Isus Și-a ridicat ochii și a văzut că o mare gloată vine spre El. Și a zis lui Filip: „De unde avem să cumpărăm pâini ca să mănânce oamenii aceștia?”

6. Spunea lucrul acesta ca să-l încerce, pentru că știa ce are de gând să facă.

7. Filip I-a răspuns: „Pâinile pe care le-am putea cumpăra cu două sute de lei, n-ar ajunge ca fiecare să capete puțintel din ele.”

8. Unul din ucenicii Săi, Andrei, fratele lui Simon Petru, I-a zis:

9. „Este aici un băiețel care are cinci pâini de orz și doi pești; dar ce sunt acestea la atâția?”

10. Isus a zis: „Spuneți oamenilor să șadă jos.” În locul acela era multă iarbă. Oamenii au șezut jos, în număr de aproape cinci mii.

11. Isus a luat pâinile, a mulțumit lui Dumnezeu, le-a împărțit ucenicilor, iar ucenicii le-au împărțit celor ce ședeau jos; de asemenea, le-a dat și din pești cât au voit.

12. După ce s-au săturat, Isus a zis ucenicilor Săi: „Strângeți firimiturile care au rămas, ca să nu se piardă nimic.”

13. Le-au adunat deci și au umplut douăsprezece coșuri cu firimiturile care rămăseseră din cele cinci pâini de orz, după ce mâncaseră toți.

14. Oamenii aceia, când au văzut minunea pe care o făcuse Isus, ziceau: „Cu adevărat, Acesta este Prorocul cel așteptat în lume.”

15. Isus, fiindcă știa că au de gând să vină să-L ia cu sila ca să-L facă împărat, S-a dus iarăși la munte, numai El singur.

Citiți capitolul complet Ioan 6