Vechiul Testament

Noul Testament

Ioan 19:28-34 Versiunea Dumitru Cornilescu Corectată (VDCC)

28. După aceea Isus, care știa că acum totul s-a sfârșit, ca să împlinească Scriptura, a zis: „Mi-e sete.”

29. Acolo era un vas plin cu oțet. Ostașii au pus într-o ramură de isop un burete plin cu oțet și I l-au dus la gură.

30. Când a luat Isus oțetul, a zis: „S-a isprăvit!” Apoi Și-a plecat capul și Și-a dat duhul.

31. De frică să nu rămână trupurile pe cruce în timpul Sabatului – căci era ziua Pregătirii, și ziua aceea de Sabat era o zi mare – iudeii au rugat pe Pilat să zdrobească fluierele picioarelor celor răstigniți și să fie luați de pe cruce.

32. Ostașii au venit deci și au zdrobit fluierele picioarelor celui dintâi, apoi pe ale celuilalt care fusese răstignit împreună cu El.

33. Când au venit la Isus și au văzut că murise, nu I-au zdrobit fluierele picioarelor;

34. ci unul din ostași I-a străpuns coasta cu o suliță; și îndată a ieșit din ea sânge și apă.

Citiți capitolul complet Ioan 19