Vechiul Testament

Noul Testament

Ioan 12:18-29 Versiunea Dumitru Cornilescu Corectată (VDCC)

18. Și norodul I-a ieșit în întâmpinare, pentru că aflase că făcuse semnul acesta.

19. Fariseii au zis deci între ei: „Vedeți că nu câștigați nimic: iată că lumea se duce după El!”

20. Niște greci, dintre cei ce se suiseră să se închine la praznic,

21. s-au apropiat de Filip, care era din Betsaida Galileii, l-au rugat și au zis: „Domnule, am vrea să vedem pe Isus.”

22. Filip s-a dus și a spus lui Andrei; apoi Andrei și Filip au spus lui Isus.

23. Drept răspuns, Isus le-a zis: „A sosit ceasul să fie proslăvit Fiul omului.

24. Adevărat, adevărat vă spun că dacă grăuntele de grâu care a căzut pe pământ nu moare, rămâne singur; dar dacă moare, aduce mult rod.

25. Cine își iubește viața o va pierde; și cine își urăște viața în lumea aceasta o va păstra pentru viața veșnică.

26. Dacă Îmi slujește cineva, să Mă urmeze; și unde sunt Eu, acolo va fi și slujitorul Meu. Dacă Îmi slujește cineva, Tatăl îl va cinsti.

27. Acum sufletul Meu este tulburat. Și ce voi zice?… Tată, izbăvește-Mă din ceasul acesta?… Dar tocmai pentru aceasta am venit până la ceasul acesta!

28. Tată, proslăvește Numele Tău!” Și din cer s-a auzit un glas care zicea: „L-am proslăvit și-L voi mai proslăvi!”

29. Norodul care stătea acolo și care auzise glasul a zis că a fost un tunet. Alții ziceau: „Un înger a vorbit cu El!”

Citiți capitolul complet Ioan 12