Vechiul Testament

Noul Testament

Ioan 10:35-42 Versiunea Dumitru Cornilescu Corectată (VDCC)

35. Dacă Legea a numit „dumnezei” pe aceia cărora le-a vorbit cuvântul lui Dumnezeu – și Scriptura nu poate fi desființată –

36. cum ziceți voi că hulesc Eu, pe care Tatăl M-a sfințit și M-a trimis în lume? Și aceasta, pentru că am zis: „Sunt Fiul lui Dumnezeu!”

37. Dacă nu fac lucrările Tatălui Meu, să nu Mă credeți.

38. Dar dacă le fac, chiar dacă nu Mă credeți pe Mine, credeți măcar lucrările acestea, ca să ajungeți să cunoașteți și să știți că Tatăl este în Mine, și Eu sunt în Tatăl.”

39. La auzul acestor vorbe, căutau iarăși să-L prindă; dar El a scăpat din mâinile lor.

40. Isus S-a dus iarăși dincolo de Iordan, în locul unde botezase Ioan la început. Și a rămas acolo.

41. Mulți veneau la El și ziceau: „Ioan n-a făcut niciun semn; dar tot ce a spus Ioan despre Omul acesta era adevărat.”

42. Și mulți au crezut în El în locul acela.

Citiți capitolul complet Ioan 10