7. La vuietul cascadelor Tale, un adânc cheamă un alt adânc. Toate valurile și talazurile Tale au trecut peste mine.
8. Ziua, Domnul îmi face parte de îndurarea Sa, iar noaptea am cu mine cântarea Lui și rugăciunea către Dumnezeul vieții mele.
9. Îi zic lui Dumnezeu, Stânca mea: „De ce m-ai uitat? De ce trebuie să umblu întristat, asuprit de dușman?“
10. Ca zdrobirea oaselor este batjocura prigonitorilor mei, când îmi zic mereu: „Unde este Dumnezeul tău?“
11. Suflete al meu, de ce te mâhnești și de ce gemi înăuntrul meu? Nădăjduiește în Dumnezeu, căci din nou Îl voi lăuda, pe El, Mântuitorul meu și Dumnezeul meu!