1. La Tine, Doamne , caut adăpost! Să nu rămân de rușine vreodată! În dreptatea Ta, izbăvește-mă!
2. Pleacă-Ți urechea spre mine și scapă-mă degrabă! Fii pentru mine o stâncă de adăpost, o fortăreață trainică ca să pot fi izbăvit!
3. Tu ești stânca și fortăreața mea. Condu-mă și călăuzește-mă, din pricina Numelui Tău!
4. Scapă-mă de lațul care mi-a fost întins, căci Tu ești fortăreața mea!
5. În mâinile Tale îmi încredințez duhul! Tu m-ai izbăvit, Doamne, Dumnezeu al adevărului!
6. Urăsc pe cei ce se alipesc de idoli deșerți, dar Eu mă încred în Domnul!
7. Mă voi bucura și mă voi veseli de îndurarea Ta, fiindcă mi-ai văzut necazul și ai cunoscut nenorocirea sufletului meu.
8. Tu nu m-ai dat pe mâna dușmanului, ci mi-ai așezat picioarele într-un loc larg.
9. Doamne , ai milă de mine, căci sunt în strâmtorare! De atâta întristare mi se topesc ochii, sufletul și pântecele.
10. Îmi sfârșesc viața în durere și anii în întristare. Puterea îmi este sleită din pricina vinii mele, iar oasele mi se topesc.
11. Din pricina tuturor potrivnicilor mei am ajuns să fiu făcut de rușine; am ajuns de groază pentru vecinii mei, o spaimă pentru cunoscuții mei. Cei ce mă văd pe uliță fug de mine.
12. Sunt uitat de inimi ca și cum aș fi mort; am ajuns ca un vas spart.