2. Cine poate spune toate isprăvile Domnului? Cine poate vesti toată lauda Sa?
3. Ferice de cei care păzesc ce este drept și care înfăptuiesc dreptatea tot timpul.
4. Adu-Ți aminte de mine, Doamne , în bunăvoința Ta față de poporul Tău! Apropie-Te de mine cu mântuirea Ta,
5. ca să văd bunăstarea aleșilor Tăi, să mă bucur de bucuria poporului Tău și să Te laud împreună cu moștenirea Ta.
6. Noi am păcătuit ca și strămoșii noștri, am săvârșit nelegiuire, am făcut rău.
7. În timp ce erau în Egipt, strămoșii noștri nu au luat aminte la minunile Tale; nu au ținut minte mulțimea îndurărilor Tale și s-au răzvrătit când au ajuns la mare, la Marea Roșie.
8. El i-a izbăvit din pricina Numelui Său, ca să-Și descopere puterea Sa.
9. A mustrat Marea Roșie și aceasta s-a uscat; apoi i-a condus prin adâncuri sterpe ca pustia.
10. I-a izbăvit din mâna celui ce-i ura și i-a răscumpărat din mâna dușmanului.
11. Apele i-au acoperit pe potrivnicii lor, fără ca vreunul din ei să scape.
12. Atunci I-au crezut cuvintele și I-au cântat laudă.
13. Dar au uitat curând lucrările Lui; ei nu I-au așteptat sfatul.
14. Li s-au aprins poftele în pustie și L-au ispitit pe Dumnezeu în pustietăți.
15. El le-a dat ce ceruseră, dar a trimis o boală nimicitoare peste ei.