Vechiul Testament

Noul Testament

Plângeri 4:1-9 Noua Traducere în limba Română (NTR)

1. Cum s-a înnegrit aurul și cum s-a schimbat aurul curat! Pietrele sfinte stau risipite pe la fiecare colț de stradă.

2. Cum fiii prețioși ai Sionului, altădată prețuiți ca aurul pur, sunt considerați acum ca ulcioarele de lut, lucrate de mâinile olarului.

3. Până și șacalii își scot sânul ca să-și alăpteze puii! Fiica poporului meu a ajuns însă nemiloasă ca struții pustiei.

4. Limba celui alăptat se lipește de cerul gurii, fiind uscată de sete. Copiii cer pâine, însă nimeni nu le-o dă.

5. Cei ce se hrăneau cu delicatese zac acum părăsiți pe străzi. Cei crescuți în purpură se lipesc acum de un morman de cenușă.

6. Vina fiicei poporului meu este mai mare decât păcatul Sodomei care a fost distrusă într-o clipă, fără a pune mâna cineva pe ea.

7. Prinții ei erau mai curați decât zăpada și mai albi decât laptele. Trupurile le erau mai roșii decât coralii, iar fețele le erau ca safirul.

8. Acum însă sunt mai negri la înfățișare decât funinginea, astfel că nu-i mai recunoști pe străzi. Pielea li s-a lipit de oase și a devenit uscată ca lemnul.

9. Cei uciși de sabie sunt mai fericiți decât cei uciși de foamete; lihniți de foame, aceștia se sting din lipsa roadelor câmpului!

Citiți capitolul complet Plângeri 4