Vechiul Testament

Noul Testament

Plângeri 1:9-22 Noua Traducere în limba Română (NTR)

9. Necurăția era pe rochia ei și nu s-a gândit la sfârșitul său. Căderea ei a fost de neînțeles și n-a fost nimeni s-o consoleze. „Privește-mi, Doamne , durerea, căci vrăjmașul a triumfat!”

10. Dușmanul a întins mâna peste toate bogățiile ei. Mai mult, ea a văzut neamurile intrând în Lăcaș, când Tu le porunciseși să nu intre în adunarea Ta.

11. Toți cei din popor suspină, căutând după mâncare. Ei și-au dat bogățiile pentru mâncare, ca să-și păstreze viața. Privește , Doamne , și ia aminte la cât sunt de disprețuită!

12. Nu înseamnă nimic pentru voi, cei care treceți pe lângă mine? Priviți și vedeți dacă există vreo durere asemenea durerii mele, cu care Domnul m-a făcut să sufăr în ziua aprigei Lui mânii!

13. Din înălțimi a trimis un foc care mi-a pătruns în oase. A întins o plasă sub picioarele mele și m-a răsturnat. M-a pustiit și m-a ostenit în tot timpul zilei.

14. Nelegiuirile mele au fost prinse într-un jugși împletite de mâna Sa. Ele apasă asupra gâtului meu, frângându-mi puterea. Stăpânul m-a dat în mâinile dușmanilor, fără ca eu să mă pot împotrivi.

15. Stăpânul i-a tratat cu dispreț pe toți vitejii din mijlocul meu, El a chemat o armată împotriva mea, ca să-mi zdrobească tinerii.Stăpânul a călcat-o ca în teasc pe fiica fecioară a lui Iuda.

16. De aceea plâng, iar ochii îmi sunt plini de lacrimi, căci Mângâietorul meu S-a îndepărtat de mine, El, Care îmi înviora viața. Fiii mei sunt îngroziți, deoarece vrăjmașul a învins.

17. Sionul își întinde mâinile rugător, dar nu este nimeni să-l mângâie. Domnul a poruncit pentru Iacov ca vecinii lui să-i fie dușmani, iar Ierusalimul a ajuns ca ceva murdar printre ei.

18. Domnul este drept, căci m-am răzvrătit împotriva Poruncii Lui. Ascultați-mă, vă rog, toate popoarele! Priviți la durerea mea! Fecioarele și tinerii mei au mers în captivitate.

19. Mi-am chemat aliații, însă ei m-au trădat. Preoții și bătrânii mei au pierit în cetate, căutând de mâncare pentru a putea trăi.

20. Privește, Doamne , cât sunt de nenorocit! Măruntaiele-mi fierb, inima mi se zvârcolește înăuntrul meu, căci am fost foarte răzvrătit! Afară, sabia m-a lăsat fără copii, iar în casă, ea este precum moartea.

21. Oamenii m-au auzit suspinând, dar nimeni nu m-a mângâiat. Toți dușmanii mei au aflat de nenorocirea mea și s-au bucurat de ce ai făcut. Adu însă ziua pe care ai vestit-o pentru ca și ei să ajungă ca mine!

22. Fie ca toată răutatea lor să vină înaintea Ta și poartă-te cu ei la fel cum te-ai purtat cu mine din cauza tuturor nelegiuirilor mele, căci suspinele mele sunt multe, iar inima-mi este sleită!

Citiți capitolul complet Plângeri 1