1. În zilele acela, când nu era rege în Israel, un levit care locuia la marginea regiunii muntoase a lui Efraim își luase o țiitoare din Betleemul lui Iuda.
2. Dar țiitoarea i-a fost necredincioasă și s-a întors apoi la familia ei, în Betleemul lui Iuda, unde a rămas timp de patru luni.
3. După aceea, soțul ei s-a dus la ea pentru a o convinge să se întoarcă. Era însoțit de slujitorul său și de o pereche de măgari. Ea l-a adus în locuința tatălui ei și tatăl fetei l-a primit cu bucurie când l-a văzut.
4. Socrul său, tatăl fetei, l-a reținut și astfel ei au rămas la el trei zile. Au mâncat, au băut și au înnoptat acolo.
5. În a patra zi, s-au sculat dis-de-dimineață și s-au pregătit să plece. Dar tatăl fetei i-a zis ginerelui său: „Ia o bucată de pâine ca să prinzi putere, apoi veți pleca!“
6. Ei au rămas, au mâncat și au băut din nou împreună. Tatăl fetei i-a zis ginerelui său: „Te rog, binevoiește să rămâi aici peste noapte și înveselește-te!“
7. Bărbatul se sculase să plece, dar socrul său l-a convins să rămână. Astfel, el s-a întors și a înnoptat din nou acolo.
8. În a cincea zi, s-a sculat dis-de-dimineață ca să plece. Tatăl fetei i-a zis: „Te rog, mai zăbovește la mine până la amiază și întărește-ți inima!“ Astfel, ei au mâncat din nou împreună.
9. După aceea bărbatul s-a sculat să plece împreună cu slujitorul și cu țiitoarea sa, dar socrul lui, tatăl fetei, i-a zis: „Iată că se apropie seara! Te rog, înnoptează aici, căci ziua aproape a trecut! Rămâi, te rog, și înveselește-te! Mâine te vei trezi ca să pornești la drum și te vei duce acasă!“
10. Dar bărbatul n-a vrut să mai rămână, ci s-a ridicat și a plecat. A ajuns până în fața Iebusului, adică Ierusalim, cu cei doi măgari înșeuați și cu țiitoarea sa.
11. Când erau aproape de Iebus, se făcuse târziu deja. Slujitorul i-a zis stăpânului său: – Am putea să ne întoarcem în cetatea acestor iebusiți ca să înnoptăm acolo!
12. Dar stăpânul lui i-a răspuns: – Nu ne întoarcem pentru o cetate străină, ai cărei locuitori nu sunt israeliți, ci vom merge până la Ghiva!
13. Să încercăm să ne apropiem de unul din aceste locuri: de Ghiva sau Rama, a mai spus el slujitorului său.
14. Astfel, ei au plecat mai departe. Când au ajuns aproape de Ghiva, care aparține de Beniamin, soarele apunea.
15. S-au întors și au intrat să înnopteze în Ghiva. Ei au intrat și s-au oprit în piața cetății, dar nu s-a găsit nimeni care să-i primească în casă și să-i găzduiască.
16. Chiar atunci, seara, un bătrân se întorcea de la lucrul câmpului. Omul era din regiunea muntoasă a lui Efraim, dar locuia ca străin în Ghiva, deși oamenii din această cetate erau beniamiți.
17. Când s-a uitat și l-a văzut pe călător în piața cetății, bătrânul i-a zis: – Încotro mergi și de unde vii?
18. El i-a răspuns: – Călătoresc din Betleemul lui Iuda spre marginea regiunii muntoase a lui Efraim, de unde sunt! Mă dusesem până în Betleemul lui Iuda, iar acum mă duc la Casa Domnului . Nu este nimeni care să mă primească în casa lui,
19. deși avem paie și nutreț pentru măgarii noștri, avem pâine și vin pentru mine însumi, pentru slujitoarea ta și pentru tânărul care este cu slujitorii tăi, așa că nu ne lipsește nimic!
20. Bătrânul i-a zis: – Fii liniștit! Mă voi îngriji eu de toate nevoile tale, numai să nu rămâi peste noapte în piață!
21. I-a dus în casa lui și a dat nutreț măgarilor. Apoi și-au spălat picioarele, au mâncat și au băut.
22. În timp ce se veseleau ei, niște oameni nelegiuiți dintre locuitorii cetății, au început să roiască în jurul casei, bătând la ușă. L-au strigat pe bătrân, stăpânul casei, și i-au zis: – Scoate-l afară pe bărbatul care a intrat în casa ta, ca să ne împreunăm cu el ca să-l cunoaștem!
23. Bătrânul, stăpânul casei, a ieșit la ei și le-a răspuns: – Fraților, vă rog, nu fiți așa răi. Omul acesta îmi este oaspete, de aceea nu săvârșiți o asemenea faptă rușinoasă!
24. Am o fiică fecioară, iar el are o țiitoare. Vi le voi aduce afară pe ele! Înjosiți-le și faceți-le ce vă va plăcea, dar nu săvârșiți un lucru așa de rușinos cu acest om!
25. Oamenii însă n-au vrut să-l asculte. Atunci călătorul și-a înșfăcat țiitoarea și le-a scos-o afară. Ei au necinstit-o și au abuzat de ea toată noaptea, până dimineața. Apoi, când a început să se crape de ziuă, au lăsat-o să plece.
26. La ivirea zorilor, femeia a venit și a căzut la ușa casei bătrânului, unde se afla și stăpânul ei, rămânând acolo până când s-a luminat bine de ziuă.
27. Dimineața, stăpânul ei s-a trezit, a deschis ușile casei și a ieșit să-și continue drumul. Atunci a dat de țiitoarea sa care era întinsă lângă ușa casei, având mâinile pe prag.
28. El i-a zis: „Ridică-te și hai să mergem!“ Dar ea nu a răspuns nimic. Atunci bărbatul a pus-o pe măgar și a plecat către casă.
29. Când a ajuns acasă, a luat un cuțit, și-a apucat țiitoarea și a tăiat-o mădular cu mădular în douăsprezece bucăți pe care le-a trimis prin toată regiunea lui Israel.
30. Toți cei ce au văzut lucrul acesta, au zis: „Niciodată nu s-a întâmplat și nu s-a văzut așa ceva, de când au venit israeliții din țara Egiptului și până astăzi! Luați aminte asupra acestei fapte, sfătuiți-vă și spuneți ce-i de făcut!“