4. Poate că DOMNUL , Dumnezeul tău, a auzit cuvintele lui Rab-Șache, care a fost trimis de stăpânul său, împăratul Asiriei, pentru a-L batjocori pe Dumnezeul cel Viu și poate că DOMNUL , Dumnezeul tău, îl va mustra pentru cuvintele pe care le-a auzit. De aceea înalță o rugăciune pentru cei care au mai rămas!“
5. Când slujitorii regelui Ezechia au ajuns la Isaia,
6. acesta le-a zis: – Să-i spuneți stăpânului vostru că așa vorbește DOMNUL : „Nu te speria de cuvintele pe care le-ai auzit și cu care slujitorii împăratului Asiriei M-au blasfemiat!
7. Iată, voi pune în el un duh și astfel, la auzirea unui zvon, se va întoarce în țara lui; și voi face să cadă ucis de sabie chiar în țara lui.“
8. Când Rab-Șache a auzit că împăratul Asiriei plecase din Lachiș, s-a întors și l-a găsit pe acesta luptând împotriva Libnei.
9. După aceea, împăratul Asiriei a auzit că Tirhaka, regele din Cuș, a pornit la luptă împotriva lui. Când a auzit lucrul acesta a trimis soli la Ezechia, zicând:
10. „Așa să-i vorbiți lui Ezechia, regele lui Iuda: «Nu-l lăsa pe Dumnezeul tău, în care te încrezi, să te amăgească zicându-ți că Ierusalimul nu va fi dat în mâna împăratului Asiriei.
11. Cu siguranță, ai auzit ce au făcut împărații Asiriei tuturor țărilor cucerite, distrugându-le în întregime! Și tu să fii oare salvat?
12. Și-au salvat, oare, zeii neamurile pe care părinții mei le-au distrus: pe Gozan, pe Haran, pe Rețef și pe fiii lui Eden, care erau în Tel-Assar?
13. Unde este regele Hamatului, regele Arpadului și regele cetății Sefarvayim, al cetății Hena sau al cetății Iva?»“
14. Ezechia a luat scrisoarea din mâna solilor și a citit-o. Apoi s-a dus la Casa DOMNULUI și a întins-o înaintea DOMNULUI.
15. Ezechia s-a rugat DOMNULUI , zicând:
16. „O, Doamne al Oștirilor, Dumnezeul lui Israel, Tu, Care tronezi deasupra heruvimilor! Tu ești singurul Dumnezeu al tuturor regatelor pământului! Tu ai făcut cerurile și pământul!
17. DOAMNE , pleacă-Ți urechea și ascultă! Doamne , deschide-Ți ochii și privește! Auzi toate cuvintele pe care Sanherib le-a trimis ca să-L batjocorească pe Dumnezeul cel Viu!
18. DOAMNE , este adevărat că împărații Asiriei au pustiit toate aceste neamuri și țările lor,
19. și că le-au aruncat zeii în foc, însă ei i-au distrus pentru că nu erau Dumnezeu, ci lucrări făcute de mâna omului; erau doar lemn și piatră.
20. Acum, DOAMNE , Dumnezeul nostru, scapă-ne din mâna lui, ca să știe toate regatele pământului că doar Tu ești DOMNUL!“
21. Atunci Isaia, fiul lui Amoț, a trimis la Ezechia să i se spună: „Așa vorbește DOMNUL , Dumnezeul lui Israel: «Pentru că Mi te-ai rugat cu privire la Sanherib, împăratul Asiriei,
22. iată care este cuvântul pe care l-a rostit DOMNUL împotriva acestuia: Fecioara, fiica Sionului, te disprețuiește și își bate joc de tine! Fiica Ierusalimului dă din cap în timp ce fugi.
23. Știi pe Cine ai batjocorit și ai blasfemiat tu? Știi împotriva Cui ți-ai ridicat glasul? Știi împotriva Cui ți-ai înălțat mândru privirea? Împotriva Sfântului lui Israel!