5. Pământul este pângărit de propriii săi locuitori, care au încălcat legile, au nesocotit poruncile și au rupt legământul cel veșnic.
6. De aceea un blestem devorează pământul, iar locuitorii lui își ispășesc vina; de aceea sunt mistuiți locuitorii pământului, doar câțiva fiind cruțați.
7. Mustul se usucă, iar vița-de-vie se veștejește; toți cei cu inima veselă suspină.
8. Veselia tamburinelor a încetat, zgomotul celor ce petrec s-a oprit, bucuria lirei s-a sfârșit.
9. Nu se mai bea vin cântând, iar băutura tare este amară pentru cei ce o beau.
10. Cetatea pustie stă dărâmată; toate casele sunt închise, nimeni nu poate intra.
11. Pe străzi ei strigă după vin; orice bucurie s-a dus și veselia a fost izgonită din țară.
12. Cetatea e lăsată în ruine, iar poarta îi este sfărâmată.
13. Pe întinderea pământului și în mijlocul popoarelor va fi ca atunci când se scutură măslinul, ca atunci când rămân câțiva ciorchini după culesul viei.
14. Ei își înalță glasurile, strigă de bucurie și aclamă, dinspre apus, măreția DOMNULUI.
15. De aceea voi, cei din răsărit, dați cinste DOMNULUI! Cei de pe insulele mării, slăviți Numele DOMNULUI , Dumnezeul lui Israel!
16. De la marginile pământului auzim cântându-se: «Slavă Celui Drept!» Eu însă zic: «Mă doare sufletul! Mă doare sufletul! Vai de mine! Înșelătorii înșală, înșelătorii înșală cu viclenie!»