20. Sunt rușinați însă pentru că s-au încrezut în ele ; ajung acolo doar ca să fie dezamăgiți.
21. Ca ele sunteți și voi pentru mine: îmi vedeți nenorocirea și vă temeți.
22. Am zis eu vreodată: «Faceți-mi un dar!» sau: «Dați mită pentru mine din bogăția voastră!»
23. sau: «Scăpați-mă din mâna vreunui dușman!» sau: «Răscumpărați-mă din mâna vreunui asupritor!»
24. Învățați-mă și voi tăcea, arătați-mi unde am greșit.
25. Cât de dureroase sunt cuvintele drepte! Dar mustrările voastre, ce dovedesc?
26. Vreți să mă mustrați pentru cuvintele mele și să luați drept vânt cuvintele unui deznădăjduit?
27. Voi vă jucați chiar și cu viața orfanilor, vă vindeți chiar și prietenul!
28. Dar acum uitați-vă la mine, vă rog! Oare vă voi minți în față?
29. Încetați, nu fiți nedrepți! Încetați, e vorba de dreptatea mea!
30. Este vreo nedreptate pe limba mea? Nu deosebește cerul gurii mele ce este rău?