19. În momentul în care și-a întins mâna, cei ce stăteau la pândă au ieșit repede din locul în care erau, au intrat în cetate, au capturat-o și s-au grăbit să-i dea foc.
20. Uitându-se înapoi, oamenii din Ai au observat fumul cetății ridicându-se spre cer. Ei n-au mai putut să scape nici într-o parte nici într-alta, căci oștirea israelită care se retrăgea spre pustie s-a întors împotriva lor.
21. Într-adevăr, când Iosua și oștirea lui Israel au văzut că cei ce stătuseră la pândă capturaseră cetatea și că se ridica fum din cetate, s-au întors împotriva oamenilor din Ai și au început să-i lovească.
22. Ceilalți au ieșit și ei din cetate împotriva urmăritorilor, astfel încât Israel i-a prins din două părți și i-a lovit până când i-a nimicit, fără să lase vreun supraviețuitor sau vreun fugar.
23. L-au capturat doar pe regele din Ai și l-au adus la Iosua.
24. După ce Israel i-a ucis pe toți locuitorii din Ai, în câmpie și în pustia în care îi urmăriseră, după ce aceștia au căzut cu toții, fiind nimiciți prin sabie, oștirea lui Israel s-a întors la Ai și a trecut cetatea prin ascuțișul sabiei.
25. Toți cei care au fost omorâți în ziua aceea, bărbați și femei, au fost în număr de douăsprezece mii – întreaga populație a cetății Ai.
26. Iosua nu și-a retras mâna pe care o ținea întinsă cu sulița, până când nu au fost nimiciți toți locuitorii din Ai.
27. Israel a păstrat însă ca pradă de război animalele și lucrurile de preț din cetate, potrivit poruncii date de DOMNUL lui Iosua.
28. Iosua a ars cetatea Ai și a făcut din ea pentru totdeauna o movilă de moloz, așa cum se vede de atunci încoace.