26. Iosua a scris cuvintele acestea în Cartea Legii lui Dumnezeu. Apoi a luat o piatră mare și a așezat-o acolo, sub terebintul aflat pe locul sfânt al DOMNULUI.
27. Și Iosua a zis întregului popor: – Piatra aceasta va fi un martor împotriva noastră, căci ea a auzit toate cuvintele pe care ni le-a spus DOMNUL. Ea va fi un martor împotriva voastră în cazul în care Îl veți înșela pe Dumnezeul vostru.
28. Apoi Iosua a trimis poporul înapoi, pe fiecare la moștenirea lui.
29. După toate acestea, Iosua, fiul lui Nun, robul DOMNULUI , a murit fiind în vârstă de o sută zece ani.
30. L-au înmormântat pe teritoriul moștenirii lui, la Timnat-Serah, care era în regiunea muntoasă a lui Efraim, în partea de nord a muntelui Gaaș.
31. Israel a slujit DOMNULUI cât timp a trăit Iosua și bătrânii de după Iosua, care cunoscuseră toate lucrările pe care le făcuse DOMNUL pentru Israel.
32. Oasele lui Iosif, pe care israeliții le aduseseră din Egipt, au fost îngropate la Șehem, pe terenul cumpărat de Iacov de la hamoriți – Hamor era tatăl lui Șehem – pentru o sută de chesita și care era moștenirea urmașilor lui Iosif.
33. Elazar, fiul lui Aaron, a murit și el și a fost înmormântat la Ghiva, care fusese dată fiului său, Fineas, în regiunea muntoasă a lui Efraim.