17. ci, cu siguranță, vom face ceea ce am promis: vom arde tămâie împărătesei cerului și vom vărsa în cinstea ei jertfe de băutură, așa cum am mai făcut atât noi, cât și strămoșii, regii și conducătorii noștri în cetățile lui Iuda și pe străzile Ierusalimului. Atunci aveam destulă mâncare, eram fericiți și nu vedeam nici o nenorocire.
18. Dar, de când am încetat să aducem tămâie împărătesei cerului și să vărsăm jertfe de băutură în cinstea ei, am dus lipsă de toate și am fost uciși de sabie și de foamete.
19. Femeile au adăugat: – Când ardem tămâie împărătesei cerului și vărsăm jertfe de băutură în cinstea ei, nu știu oare și bărbații noștri că facem turte după chipul ei și vărsăm jertfe de băutură în cinstea ei?
20. Atunci Ieremia a răspuns întregului popor – bărbaților și femeilor – care-i dăduse acest răspuns:
21. – Oare nu Și-a adus aminte Domnul și nu s-a gândit la tămâia pe care ați ars-o în cetățile lui Iuda și pe străzile Ierusalimului, atât voi, cât și strămoșii, regii și conducătorii voștri împreună cu întreg poporul?
22. Când Domnul nu a mai suferit lucrul acesta, din cauza răutății practicilor voastre și a urâciunilor pe care le-ați săvârșit, țara voastră a devenit o pricină de groază și de blestem, un loc pustiit și fără locuitori, așa cum este astăzi.
23. Tocmai pentru că ați ars tămâie și ați păcătuit împotriva Domnului , pentru că nu ați ascultat de glasul Domnului și nu ați păzit Legea, hotărârile și mărturiile Lui, de aceea a venit peste voi această nenorocire pe care o vedeți astăzi.
24. Ieremia a mai zis întregului popor și tuturor femeilor: – Ascultați Cuvântul Domnului , voi, toți cei din Iuda, care sunteți în țara Egiptului.
25. Așa vorbește Domnul Oștirilor, Dumnezeul lui Israel: „Voi și soțiile voastre ați împlinit cu mâinile voastre promisiunea pe care ați făcut-o spunând că veți arde tămâie împărătesei cerului și veți vărsa jertfe de băutură în cinstea ei. Acum dar împliniți promisiunile pe care le-ați făcut și îndepliniți-vă juruințele!“
26. Dar ascultați Cuvântul Domnului , voi, toți cei din Iuda, care locuiți în țara Egiptului: „Jur pe Numele Meu cel mare, zice Domnul , că nimeni din Iuda, dintre cei care locuiesc în țara Egiptului, nu va mai chema Numele Meu, nici nu va mai jura zicând «Viu este Stăpânul Domn!»
27. Căci Eu veghez asupra lor să le fac rău și nu bine; toți cei din Iuda, care sunt în țara Egiptului, vor fi nimiciți de sabie și de foamete până vor muri cu toții.
28. Cei care vor scăpa de sabie și se vor întoarce din țara Egiptului în țara lui Iuda vor fi doar câțiva. Atunci toată rămășița lui Iuda, care s-a dus să locuiască în țara Egiptului, va cunoaște care cuvânt se va împlini: al Meu sau al lor.
29. Semnul, după care veți cunoaște că Eu vă voi pedepsi în locul acesta, zice Domnul , și după care veți ști că planurile Mele de a vă distruge se vor împlini, este următorul, zice Domnul :
30. îl voi da pe faraonul Hofra, monarhul Egiptului, în mâinile dușmanilor lui și în mâinile celor ce caută să-i ia viața, tot așa cum l-am dat și pe Zedechia, regele lui Iuda, în mâinile dușmanului său Nebucadnețar, împăratul Babilonului, care căuta să-i ia viața.“