10. Până în ziua de azi ei nu s-au smerit, nu s-au temut și nu au urmat Legea Mea și poruncile pe care le-am pus înaintea voastră și înaintea strămoșilor voștri.»
11. De aceea, așa vorbește Domnul Oștirilor, Dumnezeul lui Israel: «Iată, Îmi îndrept fața împotriva voastră ca să vă fac rău și să nimicesc întreg Iuda.
12. Voi îndepărta rămășița lui Iuda, care s-a dus în țara Egiptului să locuiască acolo. Vor pieri cu toții în țara Egiptului: vor fi uciși de sabie sau de foamete. De la cel mai mic până la cel mai mare vor fi uciși de sabie sau de foamete. Vor deveni o pricină de scârbă și de groază, o pricină de blestem și de dispreț.
13. Îi voi pedepsi pe cei ce locuiesc în țara Egiptului cu sabie, cu foamete și cu molimă, așa cum am pedepsit și Ierusalimul.
14. Nici unul din rămășița lui Iuda, care s-a dus să locuiască în țara Egiptului, nu va scăpa cu viață ca să se întoarcă iarăși în țara lui Iuda, deși va dori să se întoarcă și să trăiască. Nu se vor mai întoarce decât câțiva care vor scăpa.»“
15. Atunci, toți bărbații care știau că soțiile lor ardeau tămâie altor dumnezei, împreună cu toate femeile care erau prezente – o mare mulțime – și cu întreg poporul care locuia în țara Egiptului și în Patros, i-au răspuns lui Ieremia:
16. – Nu vom asculta de mesajul pe care ni l-ai rostit în Numele Domnului ,
17. ci, cu siguranță, vom face ceea ce am promis: vom arde tămâie împărătesei cerului și vom vărsa în cinstea ei jertfe de băutură, așa cum am mai făcut atât noi, cât și strămoșii, regii și conducătorii noștri în cetățile lui Iuda și pe străzile Ierusalimului. Atunci aveam destulă mâncare, eram fericiți și nu vedeam nici o nenorocire.
18. Dar, de când am încetat să aducem tămâie împărătesei cerului și să vărsăm jertfe de băutură în cinstea ei, am dus lipsă de toate și am fost uciși de sabie și de foamete.
19. Femeile au adăugat: – Când ardem tămâie împărătesei cerului și vărsăm jertfe de băutură în cinstea ei, nu știu oare și bărbații noștri că facem turte după chipul ei și vărsăm jertfe de băutură în cinstea ei?
20. Atunci Ieremia a răspuns întregului popor – bărbaților și femeilor – care-i dăduse acest răspuns:
21. – Oare nu Și-a adus aminte Domnul și nu s-a gândit la tămâia pe care ați ars-o în cetățile lui Iuda și pe străzile Ierusalimului, atât voi, cât și strămoșii, regii și conducătorii voștri împreună cu întreg poporul?
22. Când Domnul nu a mai suferit lucrul acesta, din cauza răutății practicilor voastre și a urâciunilor pe care le-ați săvârșit, țara voastră a devenit o pricină de groază și de blestem, un loc pustiit și fără locuitori, așa cum este astăzi.