14. Oare zăpada Libanului părăsește vreodată stâncile versanților lui? Oare seacă vreodatăapele reci care vin de departe?’
15. Cei din poporul Meu însă M-au uitat și aduc tămâie idolilor de nimic. Aceștia i-au făcut să se împiedice pe căile lor, pe vechile cărări, pentru a umbla pe poteci și pe drumuri nebătătorite,
16. făcând astfel din țara lor o pustietate și o veșnică batjocură. Toți cei ce trec prin ea sunt uimiți și dau din cap.
17. Ca vântul din răsărit, așa îi voi împrăștia înaintea dușmanului. În ziua necazului lor le voi arăta spatele și nu fața.»“
18. Ei zic: „Veniți! Să urzim planuri împotriva lui Ieremia! Căci doar nu va pieri Legea din lipsă de preoți, nici sfatul – din lipsă de înțelepți și nici Cuvântul – din lipsă de profeți. Haideți să-l lovim cu vorba și să nu luăm seama la toate cuvintele lui!“
19. „Ascultă-mă, Doamne! Ascultă glasul adversarilor mei.