1. „Tu ești întotdeauna drept, Doamne , când mă cert cu Tine. Îți voi vorbi totuși cu privire la judecățile Tale. De ce prosperă calea celor nelegiuiți? De ce toți ticăloșii au parte de bine?
2. Tu i-ai plantat, iar ei au prins rădăcină. Cresc și aduc rod. Tu ești întotdeauna pe buzele lor, dar departe de inimile lor.
3. Totuși Tu, Doamne , mă cunoști; mă vezi și îmi cercetezi inima cu privire la Tine.Înhață-i ca pe niște oi care trebuie înjunghiate! Pune-i deoparte pentru ziua măcelului!
4. Până când va zăcea pârjolită țara și se va usca iarba de pe câmpii? Din cauza răutății locuitorilor țării, animalele și păsările au pierit. Căci ei zic: «El nu ne va vedea sfârșitul!»
5. „Dacă ai alergat cu cei ce aleargă iar ei te-au obosit, cum vei putea să te iei la întrecere cu niște cai? Într-o țară liniștită te crezi în siguranță, dar ce vei face la revărsarea Iordanului?
6. Chiar și frații tăi, propria ta familie, te trădează; ei înșiși strigă în gura mare după tine. Nu te încrede în ei chiar dacă te vorbesc de bine.