2. «Așa vorbește Domnul : ‘Nu învățați calea celorlalte neamuri și nu vă înspăimântați de semnele cerurilor, chiar dacă neamurile se înspăimântă de ele.
3. Căci obiceiurile neamurilor sunt deșarte; ei taie un copac din pădure și mâna meșterului îl lucrează cu dalta.
4. Îl împodobesc cu argint și aur și îl fixează cu ciocane și cuie ca astfel să nu se clatine.
5. Asemenea unor sperietori într-un ogor de castraveți, idolii lor nu pot vorbi; ei sunt purtați de alții, căci nu pot merge. Să nu vă temeți de ei, căci nu vă pot face nici un rău și nu sunt în stare să vă facă nici un bine.’»“
6. „Nici unul nu este ca Tine, Doamne! Tu ești mare și Numele Tău este măreț în putere.
7. Cine să nu se teamă de Tine, Împărate al neamurilor? Ție Ți se cuvine teama! Căci printre toți înțelepții neamurilor și în toate regatele lor nu este nimeni ca Tine.
8. Toți laolaltă sunt proști și nebuni; știința lor este dată de idoli deșerți din lemn.
9. Argintul bătut este adus din Tarșiș și aurul din Ufaz; Ceea ce meșterul și aurarul au făcut este îmbrăcat apoi în albastru și purpuriu; toate sunt lucrate de meșteri pricepuți.
10. Domnul însă este adevăratul Dumnezeu. El este Dumnezeul cel Viu și Împăratul cel Veșnic. Când El se mânie, pământul se cutremură și neamurile nu pot suferi indignarea Lui.