20. Ei i-au zis: Iartă-ne, domnul nostru … noi am mai venit o dată aici să cumpărăm mâncare,
21. dar când am ajuns la locul unde am înnoptat și ne-am deschis sacii, am găsit la gura sacilor fiecăruia tot argintul nostru. Așa că l-am adus înapoi.
22. Am mai adus cu noi și alt argint ca să cumpărăm mâncare. Nu știm cine ne-a pus argintul înapoi în saci.
23. El le-a răspuns: Totul este în ordine, nu vă temeți. Dumnezeul vostru, Dumnezeul tatălui vostru, v-a pus o comoară în saci; eu am primit argintul vostru. Apoi l-a adus la ei și pe Simeon.
24. Administratorul i-a condus pe oameni în palatul lui Iosif și le-a dat apă ca să-și spele picioarele și nutreț pentru măgari.
25. Ei au pregătit darul pentru Iosif care urma să vină la prânz, pentru că au auzit că vor mânca acolo.
26. Când Iosif a venit acasă, ei i-au oferit darul pe care-l aduseseră în palat și s-au prosternat înaintea lui.
27. El i-a întrebat de sănătate și le-a zis: Este sănătos bătrânul vostru tată despre care mi-ați vorbit? Mai trăiește?
28. Ei i-au răspuns: Da, slujitorul tău, tatăl nostru, este sănătos! Mai trăiește! Apoi s-au plecat și i s-au închinat.
29. El l-a observat pe fratele său Beniamin, fiul mamei sale, și a întrebat: „Acesta este fratele vostru mai mic despre care mi-ați vorbit?“ Apoi a adăugat: „Dumnezeu să-ți dea har, fiule!“
30. Fiind foarte emoționat la vederea fratelui său, Iosif a ieșit în grabă și a căutat un loc unde să plângă. A intrat într-o cameră și a plâns acolo.