34. Faraon să rânduiască supraveghetori peste țara Egiptului și să ia o cincime din rodul țării în timpul celor șapte ani de belșug.
35. Ei să strângă toată hrana din acești ani buni care vin, să pună grânele pentru hrana celor din cetăți sub stăpânirea lui Faraon și să le păzească.
36. Hrana aceea va fi o rezervă pentru țară în cei șapte ani de foamete care vor veni peste țara Egiptului, astfel încât țara să nu piară în timpul foametei.
37. Lui Faraon și tuturor slujitorilor săi li s-a părut potrivit planul.
38. Așa că el le-a zis slujitorilor săi: „Vom putea noi găsi pe cineva ca acesta, în care să fie Duhul lui Dumnezeu?“
39. Apoi Faraon i-a zis lui Iosif: Pentru că Dumnezeu ți-a descoperit toate acestea, nu este nimeni la fel de priceput și de înțelept ca tine.
40. De aceea tu vei fi conducător peste curtea mea și tot poporul meu va asculta de cuvântul tău; doar în ce privește tronul, eu voi fi mai mare decât tine.
41. Așadar, te-am pus conducător peste toată țara Egiptului.
42. Faraon și-a scos inelul cu sigiliu din deget și l-a pus pe degetul lui Iosif. L-a îmbrăcat în haine de in subțire, iar în jurul gâtului i-a pus un lanț de aur.
43. Apoi l-a pus în carul care venea după al său și înaintea lui se striga: „Plecați genunchiul!“ Astfel, Faraon l-a pus pe Iosif conducător peste tot Egiptul.
44. De asemenea, el i-a mai spus lui Iosif: Eu sunt Faraon, dar fără consimțământul tău nimeni nu va face nimic în toată țara Egiptului.“
45. Faraon i-a pus lui Iosif numele Țafnat-Paneah și i-a dat-o de soție pe Asnat, fiica lui Poti-Fera, preotul din On. Iosif a plecat prin țara Egiptului.