2. Apoi l-a născut pe Abel, fratele lui Cain. Abel era păstor, iar Cain – plugar.
3. După o vreme, Cain I-a adus Domnului o jertfă din rodul pământului,
4. iar Abel I-a adus o jertfă din întâii născuți ai turmei sale și din grăsimea lor. Domnul a privit cu plăcere spre Abel și jertfa lui,
5. însă spre Cain și jertfa lui nu a privit cu plăcere. Cain s-a mâniat foarte tare și i s-a posomorât fața.
6. Domnul i-a zis lui Cain: „De ce te-ai mâniat și de ce ți s-a posomorât fața?
7. Dacă faci ce este bine, oare nu vei fi primit? Dar dacă nu faci ce este bine, păcatul pândește la ușă, dorința lui este să te domine, dar tu trebuie să-l stăpânești.“
8. Cain i-a zis fratelui său, Abel: „Haidem să ieșim la câmp!“ Pe când se aflau acolo, Cain l-a lovit pe fratele său, Abel, și l-a omorât.
9. Atunci Domnul l-a întrebat pe Cain: Unde este fratele tău, Abel? Nu știu, a răspuns el. Sunt eu păzitorul fratelui meu?
10. Domnul i-a zis: – Ce ai făcut? Ascultă: glasul sângelui fratelui tău strigă din pământ către Mine!
11. Acum ești blestemat de pământul care și-a deschis gura să primească sângele fratelui tău din mâna ta.
12. Când vei ara pământul, el nu-ți va mai da recolta; pe pământ vei fi un pribeag, un rătăcitor.