16. Laban avea două fete; pe cea mai mare o chema Lea, iar pe cea mai mică, Rahela.
17. Ochii Leei erau delicați, însă Rahela era întrutotul atrăgătoare și frumoasă.
18. Iacov o iubea pe Rahela, așa că i-a răspuns lui Laban: Îți voi sluji șapte ani pentru fiica ta cea mică, Rahela.
19. Mai bine să ți-o dau ție, decât să i-o dau unui alt bărbat, a spus Laban; rămâi la mine.
20. Astfel, Iacov i-a slujit lui Laban șapte ani pentru Rahela, dar acești ani i s-au părut ca și cum ar fi fost doar câteva zile, datorită dragostei sale pentru ea.
21. La sfârșitul celor șapte ani, Iacov i-a zis lui Laban: „Dă-mi soția, pentru că s-a împlinit vremea să intru la ea.“
22. Laban i-a adunat pe toți oamenii din acel loc și le-a dat un ospăț.
23. Seara, a luat-o pe fiica sa Lea și a adus-o la Iacov, iar el a intrat la ea.
24. Laban i-a dat-o ca sclavă fiicei sale Lea, pe Zilpa.
25. A doua zi, dimineața, Iacov a descoperit că era Lea. Atunci l-a întrebat pe Laban: Ce mi-ai făcut? Nu pentru Rahela ți-am slujit? Atunci de ce m-ai înșelat?
26. Laban i-a răspuns: Aici, la noi, nu se obișnuiește să se dea în căsătorie fata mai mică înaintea celei mai mari.
27. Împlinește săptămâna nupțială cu aceasta; apoi ți-o vom da și pe cealaltă pentru încă șapte ani de slujire.
28. Iacov a făcut astfel și a împlinit săptămâna cu Lea; apoi Laban i-a dat-o de soție pe fiica sa Rahela.
29. Laban i-a dat-o ca sclavă fiicei sale Rahela, pe Bilha.
30. Iacov a intrat la Rahela și a iubit-o mai mult decât pe Lea. Apoi i-a slujit lui Laban încă șapte ani.
31. Când Domnul a văzut că Lea nu era iubită, i-a deschis pântecele, pe când Rahela a rămas stearpă.