22. Grăbește-te, fugi acolo, pentru că nu pot face nimic până când nu ajungi acolo. De aceea cetatea a fost numită Țoar.
23. Răsărea soarele pe pământ când a intrat Lot în Țoar.
24. Atunci Domnul a făcut să plouă foc și pucioasă din cer de la Domnul , peste Sodoma și Gomora.
25. Astfel, El a distrus acele cetăți, toată câmpia, toți locuitorii cetăților, precum și ceea ce creștea pe pământ.
26. Dar soția lui Lot, care se afla în spatele acestuia, s-a uitat înapoi și a fost transformată într-un stâlp de sare.
27. Avraam s-a sculat dis-de-dimineață și s-a dus la locul unde a stat înaintea Domnului.
28. S-a uitat în jos spre Sodoma și Gomora și spre tot ținutul câmpiei și a văzut un fum gros ca fumul unui cuptor de ars, ridicându-se de pe pământ.
29. Atunci când a distrus cetățile din câmpie, Dumnezeu Și-a adus aminte de Avraam și l-a scos pe Lot din mijlocul nenorocirii care a căzut peste cetățile în care acesta locuise.
30. Lot a ieșit din Țoar și a locuit pe munte împreună cu cele două fiice ale sale, pentru că se temea să rămână în Țoar; a locuit într-o peșteră împreună cu cele două fiice ale sale.
31. Cea mai mare dintre ele i-a zis celei mai mici: „Tatăl nostru este bătrân și nu este nici un bărbat prin împrejurimi care să intre la noi, așa cum este obiceiul pe tot pământul.