1. Profetul Hagai și profetul Zaharia, fiul lui Ido, au profețit iudeilor din Iuda și din Ierusalim în Numele Dumnezeului lui Israel.
2. Atunci, Zerub-Babel, fiul lui Șealtiel, și Iosua, fiul lui Ioțadak, au început iarăși să rezidească Casa lui Dumnezeu din Ierusalim. Împreună cu ei erau și profeții lui Dumnezeu care-i sprijineau.
3. În aceeași vreme Tatnai, guvernatorul provinciei de peste râu, Șetar-Boznai, precum și camarazii lor au venit la ei și i-au întrebat: „Cine v-a dat învoire să rezidiți această Casă și să ridicați aceste ziduri?“
4. Apoi au continuat: „Care sunt numele oamenilor care construiesc această clădire?“
5. Dar ochiul Dumnezeului lor veghea asupra celor din sfatul bătrânilor iudeilor, astfel că ei nu aveau să fie opriți până când nu avea să fie trimisă o înștiințare către Darius, iar ei nu aveau să primească o scrisoare de la el în această privință.
6. Iată o copie a scrisorii trimise împăratului Darius de către Tatnai, guvernatorul provinciei de peste râu, Șetar-Boznai și camarazii lor emisari, care locuiau în provincia de peste râu.
7. I-au trimis un mesaj în care erau scrise următoarele: „Către împăratul Darius, Toată pacea!
8. Să știe împăratul că ne-am dus în provincia lui Iuda, la Casa Dumnezeului celui Mare. Oamenii o rezidesc din pietre cioplite, iar în zidurile ei pun bârne de lemn. Lucrarea aceasta avansează repede și prosperă în mâinile lor.
9. Noi i-am întrebat pe bătrânii aceia cu privire la cine le-a dat învoire să rezidească această Casă și să ridice aceste ziduri.
10. De asemenea, le-am cerut și numele, ca astfel să putem scrie numele bărbaților din fruntea lor și să ți le facem de cunoscut.
11. Ei ne-au răspuns astfel: «Noi suntem slujitorii Dumnezeului cerurilor și al pământului și rezidim Casa care a fost zidită cu mulți ani în urmă. Un mare rege al lui Israel o zidise și o isprăvise.
12. Dar pentru că strămoșii noștri L-au mâniat pe Dumnezeul cerurilor, El i-a dat pe mâna caldeeanului Nebucadnețar, împăratul Babilonului, care a distrus Casa aceasta și a dus poporul în captivitate, în Babilon.
13. Totuși în primul an al domniei lui Cirus, împăratul Babilonului, împăratul Cirus a dat învoire ca această Casă a lui Dumnezeu să fie rezidită.
14. Chiar și vasele de aur și de argint ale Casei lui Dumnezeu, pe care Nebucadnețar le-a luat din Templul de la Ierusalim și le-a dus în templul din Babilon, împăratul Cirus le-a luat din templul de la Babilon și le-a încredințat celui numit Șeșbațar, pe care l-a pus apoi guvernator.
15. I-a zis să ia aceste vase, să se ducă să le pună în Templul din Ierusalim și să rezidească Casa pe locul ei de odinioară.
16. Atunci Șeșbațar a venit și a pus temeliile Casei lui Dumnezeu din Ierusalim. Și iată că de atunci încoace zidim și nu am terminat încă!»
17. De aceea, dacă împăratul încuviințează, să se caute în arhivele imperiale de acolo, din Babilon, ca să se vadă dacă s-a dat din partea împăratului Cirus o învoire cu privire la rezidirea acestei Case a lui Dumnezeu din Ierusalim. Apoi împăratul să ne trimită voia sa cu privire la această situație.“