16. Tablele erau lucrarea lui Dumnezeu și scrisul era scrisul lui Dumnezeu săpat pe table.
17. Când Iosua a auzit zgomotul făcut de poporul care striga, i-a zis lui Moise: – Este zgomot de război în tabără.
18. Moise a răspuns: – Nu este nici strigăt de biruință, nu este nici vaiet de înfrângere, ci zgomot de petrecere este ceea ce eu aud.
19. În timp ce se apropia de tabără, Moise a văzut vițelul și dansul. Atunci s-a aprins de mânie, a aruncat tablele din mâini și le-a sfărâmat de poalele muntelui.
20. A luat vițelul pe care l-au făcut și l-a ars în foc. L-a măcinat până s-a făcut cenușă, după care a împrăștiat cenușa pe apă și a dat-o israeliților s-o bea.
21. – Ce ți-a făcut acest popor de ai adus asupra lui un păcat atât de mare? i-a zis Moise lui Aaron.
22. – Să nu se aprindă de mânie domnul meu, i-a răspuns Aaron; tu cunoști poporul acesta și știi că este pornit la rău.
23. Ei mi-au zis: „Vino și fă-ne niște zei care să meargă înaintea noastră, căci nu știm ce s-a întâmplat cu acest Moise, care ne-a scos din țara Egiptului.“
24. Atunci eu le-am răspuns: „Oricine are aur să-l scoată!“ Ei mi l-au dat, iar eu l-am aruncat în foc și din el a ieșit vițelul acesta.
25. Când a văzut Moise că poporul era fără frâu – căci Aaron îl făcuse să fie fără frâu și de batjocură înaintea dușmanilor lui –
26. a stat la intrarea în tabără și a zis: „Cine este de partea Domnului , să vină la mine!“ Toți leviții s-au adunat în jurul lui.
27. El le-a zis: „Așa vorbește Domnul, Dumnezeul lui Israel: «Fiecare dintre voi să se încingă cu sabia! Întoarceți-vă și mergeți din poartă în poartă, prin toată tabăra și fiecare să omoare pe fratele, pe prietenul și pe vecinul său.»“