1. După toate acestea, împăratul Ahașveroș l-a avansat în funcție pe Haman, fiul lui Hamedata, agaghitul. Împăratul l-a înălțat și l-a pus conducător al tuturor demnitarilor săi.
2. Toți slujitorii împăratului, care stăteau la poarta acestuia, îngenuncheau și se prosternau înaintea lui Haman, căci așa le poruncise împăratul. Mardoheu însă nu îngenunchea și nu se prosterna.
3. Slujitorii împăratului, care stăteau la poarta acestuia, i-au zis lui Mardoheu: „De ce încalci porunca împăratului?“
4. Deoarece i se spunea lucrul acesta în fiecare zi, iar el continua să nu asculte, slujitorii împăratului l-au înștiințat pe Haman, ca să vadă dacă atitudinea lui Mardoheu va fi tolerată, căci acesta le spusese că este iudeu.
5. Când Haman a văzut că Mardoheu nu îngenunchea și nu se prosterna înaintea lui, s-a umplut de mânie.
6. A considerat prea puțin lucru să pună mâna numai pe Mardoheu și, pentru că-l înștiințaseră despre poporul lui Mardoheu, Haman a plănuit nimicirea tuturor iudeilor, poporul lui Mardoheu, din toată împărăția lui Ahașveroș.
7. În prima lună, adică în luna Nisan, în anul al doisprezecelea al împăratului Ahașveroș, au aruncat „Purul“, adică sorțul, înaintea lui Haman, pentru o zi și pentru o lună, și a căzut pe luna a douăsprezecea, adică luna Adar.