31. Apoi, în pustie ați văzut cum Domnul , Dumnezeul vostru, s-a îngrijit de voi asemenea unui părinte care se îngrijește de fiul său, pe toată perioada călătoriei, până când ați ajuns în acest loc.
32. Cu toate acestea, nu v-ați încrezut în Domnul , Dumnezeul vostru,
33. Care mergea înaintea voastră pe drum, într-un stâlp de foc noaptea și într-un nor ziua, ca să vă caute un loc de popas și să vă arate drumul pe care să mergeți.
34. Când Domnul a auzit ceea ce ați vorbit, El s-a mâniat și a jurat zicând:
35. «Nici un bărbat din generația aceasta rea nu va vedea țara aceea bună pe care le-am promis-o, prin jurământ, strămoșilor voștri,
36. în afară de Caleb, fiul lui Iefune. El o va vedea și Eu îi voi da lui și fiilor lui țara în care merge, pentru că L-a urmat din toată inima pe Domnul. »
37. Domnul s-a mâniat și pe mine din cauza voastră și mi-a zis: «Nici tu nu vei intra în ea,
38. însă Iosua, fiul lui Nun, slujitorul tău, va intra în ea. Încurajează-l, căci el îl va pune pe Israel s-o ia în stăpânire.
39. Cu privire la copilașii voștri, despre care ați spus că vor fi pradă și la fiii voștri, care azi nu cunosc nici binele, nici răul, ei vor intra în țară; Eu le-o voi da și ei o vor stăpâni.
40. Cât despre voi, întoarceți-vă și mergeți în pustie, pe drumul către Marea Roșie.»
41. Voi însă ați început să-mi spuneți: «Am păcătuit împotriva Domnului! Ne vom duce să ne luptăm, așa cum ne-a poruncit Domnul , Dumnezeul nostru!» Și astfel v-ați luat armele și ați îndrăznit să vă urcați pe vârful muntelui.
42. Dar Domnul mi-a poruncit să vă spun astfel: «Să nu vă urcați și să nu vă luptați pentru că Eu nu sunt în mijlocul vostru și astfel veți fi învinși de către dușmanii voștri.»
43. V-am vorbit, dar nu m-ați ascultat. V-ați răzvrătit împotriva poruncii Domnului și, încrezători, v-ați urcat pe munte.
44. Atunci amoriții care locuiau în acea regiune muntoasă au venit împotriva voastră, v-au urmărit ca albinele și v-au zdrobit din Seir până la Horma.