Vechiul Testament

Noul Testament

Cântarea Cântărilor 2:5-14 Noua Traducere în limba Română (NTR)

5. Întăriți-mă cu prăjituri cu stafide, înviorați-mă cu mere, fiindcă sunt bolnavă de iubire!

6. Mâna lui stângă să fie sub capul meu și cu mâna lui dreaptă să mă îmbrățișeze!

7. Vă conjur, fiice ale Ierusalimului, pe gazelele și pe căprioarele câmpului: nu stârniți și nu treziți iubirea până când nu-i va face ei plăcere!

8. Auziți glasul iubitului meu! Iată-l venind, sărind peste munți, săltând peste dealuri!

9. Iubitul meu este ca o gazelă, ca un pui de cerb. Iată-l că stă în spatele zidurilor casei noastre, uitându-se prin ferestre și contemplând printre zăbrele.

10. Iubitul meu a vorbit și mi-a zis: „Ridică-te, iubita mea, și vino cu mine, frumoasa mea,

11. pentru că, iată, iarna a trecut, ploaia s-a oprit și s-a dus!

12. Pe câmp răsar florile, a venit timpul cântării și pe deasupra câmpiilor noastre se aude glasul turturicii!

13. Smochinii dau primele roade și florile viilor își răspândesc parfumul. Ridică-te și vino, iubita mea, vino cu mine, frumoasa mea!

14. Porumbița mea, din crăpăturile stâncii, din locurile ascunse ale înălțimilor, arată-mi fața ta și lasă-mă să-ți aud glasul, căci glasul tău este dulce, iar fața ta este încântătoare!“

Citiți capitolul complet Cântarea Cântărilor 2